Ultimele studii arata ca durerea de spate afecteaza 70-80% din populatie. Cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate sunt bolile degenerative (asa zisul reumatism al coloanei), fracturile prin compresie, spondilolisteza (alunecarile vertebrale), bolile maligne, spondilita anchilozanta, hernia de disc lombara si mai putin de 3% sunt asa-zisele lombosciatice.

Astazi vom vorbi despre hernia de disc lombara. Ca si clasificare ea poate fi:

• Discopatia de faza I atunci cand discul intervertebral prezinta un plus de laxitate si o anormala laxitate la nivelul inelului pulpos fibros, aparand dureri la nivelul coloanei lombare care sunt trecatoare (lombalgii comune).

• Discopatia de faza II. In acest moment procesele degenerative la nivelul inelului fibros sunt mai grave aparand fisuri care determina bombarea spre exterior a inelului fibros (PROTRUZIA DISCALA poate fi diagnosticata la consult RMN).

• Discopatia lombara de faza III reprezinta hernierea (PROLAPSUL) nucleului pulpos in canalul spinal si poate fi impartita in stadia de evolutie:

Stadiul 1 – iritarea radacinii nervoase – dureri de tip nevralgie

Stadiul 2 – compresia – acum apar dureri si parestezii

Stadiul 3 – intreruperea redacinii nervoase – apar durerim parestezii si functionare deficitara la nivel muscular.

• Discopatie lombara faza IV – discartroza.

Hernia de disc lombara apare in special la persoanele aflate intre 30 si 40 de ani, perioada in care modificarile degerative au evoluat prin eforturi maximale sau mobilizari exagerate. Cunoscut este faptul ca femeile au predispozitie mai mare catre hernie de disc decat barbatii.

Care sunt simptomele herniei de disc lombare?

• Durere lombara veche care evolueaza cu crize din ce in ce mai lungi, la intervale din ce in mai mic sau debut cu dureri lombare atroce.
• In functie de stadiu de dezvoltare pot apare parestezii cu traiect radicular.
• Pot aparea deficite motorii pe anumite grupe musculare.
• Bolnavii de hernie de disc lombara joasa pot prezenta sindrom de coada de cal cu tulburari sexuale si sfincteriene.

Tratament

In primele stadii tratamentul este simptomatic, presupune repaus la pat si medicatie antialgica (analgezice, antiimflamatoare).

Pacientul va executa exercitii prescrise de medic si de kinetoterapeut avand ca finalitate reluarea activitatilor uzuale.

Obiectivele tratamentului

1. Revenirea pacientului la activitatile zilnice uzuale.
2. Controlul posturii corecte a coloanei vertebrale si a bazinului.
3. Cresterea si mentinerea fortei musculare.
4. Asuplizarea coloanei vertebrale lombare.

Exercitiile de kinetoterapie sunt prescrise de medic in functie de stadiul in care se afla boala.

ACUT – durere intensa, bolnavul nu-si poate calma durerile nici culcat, prezinta contractura lombara, cu sau fara limitarea mobilitatii;

SUBACUT – durerile din culcat au disparut, bolnavul se poate misca in pat fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe un scaun un timp mai mult sau mai putin limitat, durerea fiind suportabila daca nu-si mobilizeaza coloana;

CRONIC – permite pacientului sa-si mobilizeze coloana, durerile fiind moderate, astfel incat nu-l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara ; in picioare si la mers durerile pot aparea dupa o perioada lunga de timp ; pot persista contracturi paravertebrale ), de remisiune completa ( intre perioadele de boala evidentiate clinic.

Terapeutii nostri recomanda urmatoatele exercitii in perioada ACUTA:

1. Stat pe burta cu o perna sub abdomen sau pe o parte cu genunchii indoiti, presand pe aceeasi zona cu perna si aplicand caldura neutra in zona lombara.

2. Relaxarea generala pentru scaderea starii de tensiune psihica determinata de durere si pentru decontracturare generala, inclusiv a zonei spatelui (exercitii  de respiratie profunda, cu expiratie prelungita si zgomotoasa).

3. Atunci cand exista iritatie a nervului, aceasta trebuie scazuta prin adoptarea unor pozitii ce atenueaza durerea:

   – pe spate, cu capul si umerii ridicati pe o perna, genunchii indoiti cu un sul sub ei, picioarele sprijinindu-se pe talpi:

   – pe o parte, cu genunchii indoiti

   –  pe spate, cu soldurile si genunchii la 90 grade, cu gambele sprijinite pe un scaunel

   – oricare alta pozitie ce atenueaza durerea

   – tractiuni vertebrale la pat care vor ajuta la relaxarea musculaturii lombare.

In perioada CRONICA, recomandam continuarea exercitiilor pentru cresterea supletii lombare precum si tonifierea musculaturii slabe (abdominali si extensori lombari).

Scopul exercitiilor este ca trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a bazinului si de asemenea o preluare a unei parti din presiunea transmisa discurilor intervertebrale.

Pozitia neutra a bazinului este conditionata de intinderea musculaturii extensoare ( extensorii paravertebrali si psoasiliacul ), dar si de tonifierea abdominalilor ( care trag in jos de pubis ) si a fesierilor ( care trag in jos de fata posterioara a bazinului).

In faza de REMISIUNE, se face un program de prevenire a recidivelor care are 3 obiective principale:

1. constientizarea posturii corecte a coloanei lombare si a bazinului
2. “blocarea” coloanei lombare
3. mentinerea fortei musculare (musculatura trenului inferior si fesierii).

Un om informat va avea un corp si o minte mai sanatoase.